Contactează-ne: +373 22 920 320
Donate

Viață cu carnet de pensionar.

Ce probleme a scos în prim-plan un sondaj realizat pe ambele maluri ale Nistrului

 Cu o speranță de viață mai mică decât în țările dezvoltate și cu un potențial financiar scăzut pentru a-și putea satisface nevoile zilnice, pensionarii de pe ambele maluri ale Nistrului reclamă probleme similare. Concluzia se cuprinde într-un sondaj  realizat cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare care a scos în evidență cele mai sensibile probleme care se confruntă persoanele de vârsta a treia. Experții care au conceput sondajul și au sistematizat rezultatele chestionării, Valentina Buliga și Natalia Sciuchina, susțin că lipsa banilor, incidența sporită a bolilor specifice vârstei, dar și lipsa unor programe coerente de gestionare a problemei îmbătrânirii.

 Valentina Buliga susține că ”Persoanele vârstnice rămân a fi cea mai vulnerabilă categorie a societății noastre, chiar dacă  sistemul de protecție socială a oferit pe parcursul anilor susținerea și protecția durabilă a persoanelor în etate. În ultimii ani pentru a le ușura viața persoanelor vârstnice,  au fost promovate mai multe reforme, cum ar fi: Indexarea pensiilor, îmbunătățirea consecventă a prestațiilor sociale (ajutor social, ajutor pentru perioada rece a anului, sprijin familial, ajutor unic pentru anumite dificultăți, evenimente, diversificarea serviciilor sociale), toate aceste având un scop de a perfecționa mecanismului de protecție și incluziune socială a persoanelor în etate. Conform ultimului Raport privind realizarea Planului privind îmbătrânirea activă pentru anii 2018 – 2021 , aproximativ 37% din această categorie a populației declară o situație financiară  precară. Veniturile lor au o capacitate redusă de a acoperi nevoile de primă necesitate”.

Valentina Buliga mai spune că,  în rezultatul analizei a 1433 de chestionare, la întrebarea cum apreciați starea dumneavoastră de sănătate 58%  ( 831 ) de persoane au răspuns satisfăcătoare, 27,7% (352 de persoane) au o stare de sănătate rea, circa 9% persoane) au confirmat o stare de sănătate bună, doar 2 persoane au menționat stare de sănătate foarte bună, iar 5,96% (85 persoane) au relatat o stare de sănătate foarte rea.

Cele mai frecvente maladii de care suferă persoanele care au participat la sondaj corespund tabloului general pe țară:

hipertensiune arterială – 927 de persoane (31,1%);

diabet zaharat – 305 persoane (10,2%);

artrită  – 336 persoane (11,3%);

insuficiență cardiacă – 294 (9,87%);

osteoporoză – 259 persoane (8,69%);

cataractă – 161 persoane (5,4%);

Lunar, persoanele participante în chestionare cheltuie circa 2510 lei, bani personali pentru diferite servicii medicale și medicamente. Riscul de a cădea sub pragul sărăciei printre pensionari este mare. Conform   datelor BNS in semestrul 1 al anului 2022 minimul de existență pentru pensionari constituie   2101,7 lei iar 117179 beneficiari de pensie au pensie mai mica de 2101,7 lei. Pensionarii activi sunt într-o stare financiară mai bună, nu doar în comparație cu pensionarii inactivi, dar și față de alte grupuri sociale ale populației din Republica Moldova.

De altă parte, există similitudine în problemele remarcate de respondenții de pe cele două maluri ale Nistrului, mărturisește  experta Natalia Sciuchina, or Republica Moldova se află în grupul de țări cu speranța de viață relativ scăzută, aceleași probleme în domeniul sociocultural, dar și în cel economic. „Este îmbucurător faptul că mulți pensionari din Transnistria au un sprijin real din partea ambasadei Republicii Cehe în Republica Moldova, prin intermediul Homecare, care de-a lungul anilor au dezvoltat și sprijină  multe proiecte bune, valoroase pentru administrația publica locală si pentru oamenii simpli din regiunea noastră. Sunt binevenite serviciile medicale si sociale acordate de  centrele din diverse localități și de care beneficiază  un număr mare de oameni aflați în izolare sau bolnavi”, spune experta.

În 2014, conform ONU, numărul populației vârstnice din întreaga lume constituia peste 500 mln. de persoane, comparativ cu anul 1950, când  pe glob trăiau 200 mln. de vârstnici. În anul 2022 numărul de persoanelor în  etate a ajuns la  un milliard, și reprezintă 14% din populația planetei. În  2030 ponderea populației de 60 de ani va constitui circa  28%, iar în 2040-31%. Se prognozează dublarea ponderii  persoanelor de 70 de ani de la 8% la 17,2 %. Aceste cifre si tendințe trebuie să devină o preocupare la nivel internațional, iar guvernele naționale sa depună eforturi considerabile pentru a diminua impactul și costurile economice și sociale a acestor procese.

Republica Moldova se află în grupul de țări cu speranța de viață relativ scăzută, 66,8 ani pentru bărbați, și 75,1 ani pentru femei, date din 2019. În Uniunea Europeană media constituie 78,5 ani  pentru bărbați, și 84,0 ani pentru femei. Îmbătrânirea societăților are consecințe grave nu numai în domeniul sociocultural, dar și în cel economic. Rata de ocupare, numărul de persoane apte de muncă (15-64 ani) va scădea în următorii ani in spațiul european cu circa 12%.

Îmbătrânirea populației, corelată cu nevoia de forță de muncă și  impune măsuri concrete, politici și acțiuni aparte, care pot aduce în câmpul muncii resurse umane formate din persoane vârstnice, care dispun de capacitatea fizică și psihică necesară pentru a putea desfășura activități economice.  Multe persoane vârstnice optează pentru continuarea activităților profesionale, atunci când se isprăvesc și nu au obiecții în realizarea fișei de post, susține Valentina Buliga.

„În Moldova îmbătrânirea demografică este explicată mai degrabă de scăderea natalității și migrarea unui număr semnificativ de populație tânără, decât creșterea speranței de viață a persoanelor vârstnice, care suferă adesea mai mult din cauza izolării, ignorării, lipsei de comunicare cu cei dragi, decât de o boală sau alta. La moment în Moldova, populația mai în vârstă de 60 de ani constituie 22,5%”, explică experta.

În Republica Moldova crearea sistemului de asigurare socială a fost susținută de Convenția OIM nr 102 (1952) în care au fost determinate principalele tipuri de protecție socială, categoriile de populație, precum și caracteristicile măsurilor de protecție. În legislația națională  au fost stabilite și consacrate principiile de bază a sistemului de asigurări sociale:

*Principiul unicității – activitatea în corespundere cu normele de drept unice;

*principiul egalității – egalitatea în realizarea drepturilor și executarea obligațiilor pentru contribuabili și beneficiari; 

*principiul  obligativității – obligația persoanelor juridice și fizice să participe la sistem;

*principiul solidarității sociale inter- și intrageneraţii.

Aceste principii constituie temelia sistemului modern de asigurări sociale. Iar respectarea cu strictețe și onestitate a obligațiunilor financiare sunt un pilon important în sustenabilitatea sistemului de asigurări sociale.  Locul central al sistemului de asigurări sociale obligatorii îl ocupă subsistemul asigurărilor de pensii. Pe parcursul ultimilor ani sistemul de asigurări cu pensii se confruntă cu o multitudine de probleme: 

*micșorarea constantă a numărului de contribuabili;

*creșterea numărului de pensionari noi întrați în sistem (de trei ori mai mulți decât cu 5 ani in urmă);

*schimbarea frecventă a vârstei de pensionare;

*stoparea procesului de unificare a sistemului;

*inconsecvența principiilor de indexare aplicate și modificările lor frecvente.

Astfel de probleme și provocări duc la o eficiență scăzută a sistemului, lipsa de pregătire pentru a răspunde la provocările demografice și economice pe termen lung. 

Dezbaterile publice privind vârsta de pensionare, vechimea în statut de pensionar, corelația dintre pensia de dezabilitate și pensia pentru limită de vârstă, perioada până la ce vârstă se admite (se poate de muncit) după stabilirea pensiei ne-a impus să auzim  vocea persoanelor în vârstă.  Astfel, circa 36,7 % (497) din cei chestionați consideră că după stabilirea pensie nu ar trebui să muncească,  39,3% (533) persoane consideră că 5 ani este suficient de a munci după stabilirea pensiei, 18,6(253) persoane considera posibilitatea de a munci perioada de 6-10 ani  una potrivită, iar 71 de persoane (5,24%) consideră oportun munca până la 15 ani după stabilirea pensiei. Îmbătrânirea sănătoasă este o premisă a unei vieți active și lungi, de aceia politicile statului în sănătate trebuie să asigure acces universal la servicii medicale pentru persoanele vârstnice. Astfel conform Programului Unic, persoanele în vârsta pensionară, au dreptul la:

*Evaluarea anuală complexă a stării de sănătate, pentru depistarea precoce a maladiilor care au nevoie de îngrijire integrată, în vederea îmbătrânirii sănătoase;

*Acordarea serviciilor orientate spre probleme specifice de tratament de lungă durată al maladiilor cronice, reabilitare (kinetoterapie, medicină fizică).

Totodată, procesul de îmbătrânire este stimulat și accelerat de stilul de viață al vârstnicului, regimul alimentar, comportamentul personal și atitudinii față de propria sănătate.  În dependență de starea de sănătate la nevoia de ajutor regulat pentru îngrijirea personală au răspuns afirmativ doar 231 persoane (15,1%), 1200 de persoane se descurcă de sine stătător.

Sănătatea constituie o componentă esențială a calității vieții vârstnicului, de aceia adresarea regulată la medic este o precondiție pentru preîntâmpinarea anumitor maladii. Regularitatea adresării la medic, respectarea cu strictețe a prescripțiilor medicale depinde de nivelul de înțelegere si responsabilitate a fiecărei persoane. Doar 32, 6% (459) de persoane din cei chestionați în ultimele 12 luni  sau adresat la medic pentru consultații. Circa 67.1% (1009) persoane au nevoie de servicii stomatologice, 11,6 % de au nevoie de protezare. Medicamente compensate prescrise de medic, conform chestionarului primesc circa 63,7% sau 871 de persoane. Conform datelor prezentate de CNAM  la 1 octombrie 2022 suma compensate pentru medicamente constituia 395927 mln lei. Dar , in pofida acesteia, circa 59,8% au confirmat in chestionare că cheltuie lunar pentru medicamente mai mult de 600 de lei. Disponibilitatea serviciilor medico-sociale este asigurată neuniform, si depinde in mare parte de capacitatea autorităților locale de a crea, dezvolta parteneriate și procura servicii pentru nevoile persoanelor in vârstă. 

Distribuie acest articol:

Facebook   Twitter    
Uncategorized @ro 18 ianuarie 2023