October 2018

 22 October 2018

Tratamentul accidentelor vasculare cerebrale

Tratamentul initial al accidentului vascular cerebral

Tratamentul initial al unui accident vascular cerebral este diferit, depinde de cauza - daca a fost provocat de un cheag sanguin (ischemic) sau de o sangerare in creier (hemoragic). Inainte de inceperea tratamentului, se recomanda efectuarea unei tomografii computerizate (TC) craniene sau, daca este posibil, o rezonanta magnetica nucleara (RMN) pentru a se vedea tipul de AVC. Alte teste pot fi efectuate in continuare pentru a se determina localizarea cheagului sau a hemoragiei si pentru evaluarea extinderii leziunii creierului. In timp ce se determina optiunile de tratament, se vor monitoriza cu atentie tensiunea arteriala si capacitatea respiratorie si poate fi necesara administrarea de oxigen. 
Tratamentul initial este centrat pe restabilirea circulatiei sanguine (in AVC ischemic) sau pe controlarea hemoragiei (in AVC hemoragic). Ca si in cazul infarctului miocardic, lezarea permanenta datorata unui accident vascular cerebral se dezvolta adesea in primele cateva ore. Cu cat se administreaza mai repede un tratament, cu atat lezarea este mai mica.

Accidentul vascular cerebral ischemic

Tratamentul de urgenta in cazul unui accident vascular cerebral ischemic depinde de localizarea si de cauza formarii chegului. Se vor lua masuri pentru stabilizarea semnelor vitale, folosindu-se inclusiv medicamente. 
Daca AVC este diagnosticat in primele 3 ore de la debutul simptomelor, se administreaza medicamente pentru dizolvarea chegurilor, numite activator tisular de plasminogen (t-PA), care ar putea creste sansele de supravietuire si de recuperare. Totusi, t-PA nu se poate administrata in siguranta la orice pacient. In cazul in care accidentul vascular cerebral este hemoragic, utilizarea de t-PA este periculoasa. Alegerea optiunii de a utiliza sau nu t-PA trebuie evaluata rapid in camera de garda. 
Se poate administra de asemenea aspirina, singura sau in asociere cu un alt medicament antiagregant plachetar. Totusi, aspirina nu se recomanda in urmatoarele 24 ore dupa administrarea de t-PA. Se pot da si alte medicamente: pentru controlarea nivelurilor sanguine ale glucozei (glicemiei), pentru febra sau pentru convulsii. In general, tensiunea arteriala crescuta nu va fi tratata imediat decat daca tensiunea sistolica este mai mare de 220 milimetri coloana de mercur (mm Hg) si cea diastolica este peste 120 mm Hg (220 cu 120).

Accidentul vascular cerebral hemoragic

Tratamentul initial pentru accidentul vascular cerebral hemoragic este dificil. Se fac eforturi pentru controlarea sangerarii, pentru scaderea presiunii intracraniene si pentru stabilizarea semnelor vitale, in special a tensiunii arteriale. 
Exista cateva medicamente care se administreaza in AVC hemoragic. In unele cazuri, se pot da medicamente pentru controlarea tensiunii arteriale, scaderea tumefierii cerebrale, a nivelului glicemiei, febrei sau convulsiilor. Se monitorizeaza indeaproape semnele de crestere a presiunii intracraniene, precum nelinistea psihomotorie, confuzia, dificultatea de a efectua comenzile si durerea de cap. Alte masuri pot fi luate pentru ameliorarea eforturilor provocate de tusea excesiva, de varsaturi, de ridicarea din pat, de schimbarea pozitiei sau de eliminarea scaunelor. 
De regula nu se recomanda interventii chirurgicale pentru controlarea sangerarii usoare sau moderate. Totusi, daca a avut loc o sangerare in cantitate mare si daca starea generala a persoanei se inrautateste rapid, poate fi nevoie de o operatie cu scopul indepartarii sangelui care s-a acumulat in creier si a scaderii presiunii intracraniene 
In cazul in care sangerarea se datoreaza rupturii unui anevrism, se face o interventie chirurgicala pentru a se repara anevrismul. Repararea poate include: 
- folosirea unui clip de metal pentru clamparea anevrismului, cu scopul prevenirii unei noi resangerari 
- embolizarea endovasculara, o procedura care consta in insertia unui mic "coil" in interiorul anevrismului care sa-l blocheze. 

Decizia de efectuare sau nu a acestor interventii chirurgicale depinde de localizarea anevrismului si de starea generala a persoanei respective dupa accidentul vascular cerebral.

Tratament de intretinere

Dupa ce s-a administrat tratamentul de urgenta si dupa ce starea generala a pacientului s-a stabilizat, tratamentul are ca scop recuperarea si prevenirea aparitiei unui alt accident vascular cerebral. Este importanta controlarea factorilor de risc pentru AVC precum tensiunea arteriala crescuta, fibrilatia atrialanivelul crescut al colesterolului sau diabetul
Se poate recomanda administrarea de aspirina sau alt medicament antiagregant plachetar. In cazul unui accident vascular cerebral ischemic (cauzat de un cheag sanguin), poate fi nevoie de anticoagulante pentru a se preveni un alt AVC. Poate fi nevoie de asemenea de medicamente precum statine, pentru scaderea colesterolului sau de medicamente pentru controlarea tensiunii arteriale. 
Medicamentele care scad tensiunea arteriala includ: 
- inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IEC) 
- blocanti ai receptorilor angiotensinei II 
betablocante 
diuretice 
- blocanti ai canalelor de calciu.

De asemenea se poate recomanda o endarterectomie chirurgicala carotidiana cu scopul indepartarii placii de aterom formate in arterele carotidiene. 
O procedura relativ noua care consta in motarea de stenturi in artera carotida este o alta optiune pentru persoanele care au un risc crescut de AVC. Aceasta procedura seamana mult cu angioplastia, care este folosita frecvent pentru deschiderea arterelor inimii (coronarele) care sunt blocate. In timpul acestei proceduri, un chirurg de chirurgie vasculara insera un tub de metal numit "stent" in interiorul arterei carotide, cu scopul cresterii fluxului sanguin in ariile blocate de placa de aterom. Chirurgul poate folosi un stent in asociere cu medicamente, pentru a preveni blocarea ulterioara a carotidei. 
Reabilitarea agresiva precoce poate permite recuperarea partiala a functionarii normale. Reabilitarea se va centra pe abilitatile fizice care au fost pierdute, bazandu-se pe starea generala de sanatate de dinainte de accidentul vascular cerebral si pe capacitatea pacientului de a indeplini sarcinile. Reabilitarea incepe cu planificarea activitatii cotidiene, precum mesele, dusurile si imbracarea. 
Modificarea stilului de viata poate fi de asemenea o parte importanta a tratamentului de intretinere, avand ca scop reducerea riscului de aparitie a unui nou accident vascular cerebral. Este importanta efectuarea de exercitii fizice atat cat este posibil, respectarea unei diete echilibrate, renuntarea la fumat. Se poate recomanda o dieta speciala care sa ajute la scaderea tensiunii arteriale sau la scaderea colesterolului. Aceste diete recomanda consumarea alimentelor cu continut scazut in grasimi (mai ales grasimi saturate) si contin mai multe cereale, fructe, legume si produse lactate sarace in grasimi.

Tratament in cazul agravarii bolii

Depresia apare frecvent la persoanele care au suferit un accident vascular cerebral. Poate fi necesara administrarea de medicamente antidepresive care sa-l ajute pe pacient sa suporte mai bine durerea. 
Daca starea generala se inrautateste, poate fi necesar ca partenerul de viata sa transfere pacientul intr-un centru de ingrijiri specializat, mai ales daca insotitorul are propriile probleme de sanatate care-l impiedica sa aiba grija in mod adecvat de pacient. Sunt frecvente situatiile in care partenerii de viata isi neglijeaza propria sanatate in timp ce au grija de nevoile celui care a suferit un accident vascular cerebral. Daca starea de sanatate a insotitorului devine mai proasta, riscul de a se inrautati si sanatatea lui si a pacientului poate creste.

Problematica terminarii vietii

Desi reabilitarea dupa accidentul vascular cerebral este tot mai eficienta in privinta prelungirii vietii, un AVC poate determina o dizabilitate majora sau chiar decesul. Persoanele care au avut un AVC pot dori sa discute despre ingrijirea sanatatii lor si despre aspectele legale legate de terminarea vietii. Multe persoane considera ca tebuie sa stabileasca alegerile lor referitoare la starea lor de sanatate in scris, atat timp cat ei mai sunt capabili sa ia si sa comunice celorlalti aceste decizii; ei considera ca exprimarea acestor directive din timp este folositoare si le asigura un confort psihic. 
Aceste directive pot include capacitatea de a refuza tratamentul in cazul unor situatii specifice. 
Cele trei tipuri principale de astfel de directive sunt: 
- cerere de neaplicare a masurilor de resuscitare 
- testamentele care exprima dorinta de a trai 
- atribuirea de responsabilitate unui avocat.

Cererile de neaplicare a masurilor de resuscitare sunt cele care, in mod tipic, solicita sa nu fie folosite nici un fel de masuri deosebite pentru salvarea vietii persoanei respecive. Astfel de masuri deosebite includ resuscitarea cardiopulmoara (RCP), utilizarea de socuri electrice pentru oprirea unui ritm cardiac anormal ce poate fi fatal (defibrilarea), intubarea (plasarea unui tub pentru respiratie in interiorul gatului), sau folosirea de medicamente pentru salvarea vietii. Persoanelor care au astfel de cereri li se vor administra doar medicamente care sa le faca situatia mai confortabila in ultimele momente ale vietii lor. Persoanele care refuza masurile de resuscitare o fac pentru ca doresc sa evite ingrijirile medicale costisitoare, inconfortabile sau invazive care probabil nu le vor imbunatati prognosticul pe termen lung si care ar putea sa le creasca starea de disconfort. 
Testamentele care exprima dorinta de a trai sunt documente scrise care contin instructiuni specifice in legatura cu tipul de tratament pe care persoana respectiva doreste sa-l primeasca la sfarsitul vietii. Spre deosebire de cererile de neaplicare a masurilor de resuscitare, care se refera un anumit moment in care este nevoie de resuscitare, aceste testamente se refera la situatii mai generale. 
Trebuie indeplinite una din urmatoarele 2 conditii: 
- persoana respectiva este in coma permanenta 
- persoana respectiva nu este capabila sa ia decizii in legatura cu tipul de ingrijiri medicale pe care ar dori sa le primeasca.

In momentul in care doi doctori sunt de acord ca una din aceste doua este indeplinita, doctorul curant va asigura ingrijiri medicale in functie de directivele din acest testament. De obicei, testamentele de acest gen cer medicilor sa nu prescrie nici un tratament care ar prelungi in mod inutil procesul mortii. 
Documentul care contine atribuirea de responsabilitate unui avocat in legatura cu starea de sanatate, da putere unei persoane (inlocuitor) sa ia decizii in legatura cu ingrijirea medicala a unei persoane in cazul in care aceasta din urma este in incapacitate de a lua acele decizii. Acest document se mai numeste si numirea unui agent sau a unui inlocuitor in ingrijiri medicale. Spre deosebire de primele doua tipuri de documente, acesta din urma permite unui observator independent ales de persoana in cauza sa evalueze starea de sanatate curenta si sa se consulte cu doctorul inainte de a se lua orice decizie in legatura cu acordarea ingrijirilor medicale. Primele doua tipuri nu permit acest tip de dialog, intrucat tratamentul se bazeaza pe alegerile pe care persoana in cauza le-a luat fara sa cunoasca natura exacta a situatiei care va urma.

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________

19 October 2018

Dotarea pacienților social-vulnerabili cu scaune cu rotile și alte accesorii de suport pentru persoanele cu necesități speciale

La 19 Octombrie 2018, a avut loc finalizarea proiectului ”Dotarea pacienților social-vulnerabili cu  scaune cu rotile și alte accesorii de suport pentru persoanele cu necesități speciale” organizată de Asociația Obștească ”HOMECARE” cu suportul financiar al Ambasadei Republicii Cehe în Republica Moldova.

La eveniment au fost prezenti:

1.     E.S. Dl.  Zdeněk Krejčí, Ambasadorul Republicii Cehe în Republica Moldova

2.     Dna Valentina Buliga, Deputat în Parlamentul Republicii Moldova

3.     Dna Victoria Botnaru, reprezentant al Ministerului Sănătății Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

4.     Colectivul Asociației Obștești HOMECARE

5.     Beneficiari ai proiectului/reprezentanți legali ai acestora/rude

6.     Mass-media

Peste 50 de vârstnici și persoane cu deficiențe locomotorii au primit scaune cu rotile și alte accesorii de sprijin. Donația vine din partea Ambasadei Cehiei în Republica Moldova, prin Programul de Cooperare pentru Dezvoltare Cehă, care are o valoare de peste 382 de mii de lei.

Beneficiarii donației sunt persoane din opt raioane care sunt deservite de centrele medico-sociale de zi ale Asociației Obștești „Homecare”. 16 persoane au primit în dar cărucioare, peste 37 de pacienți au beneficiat de bastoane și cârje. Au mai fost donate 22 cadre de mers și 14 instalatii sanitare portabile.

Directorul asociației, Tamara Adasan, a spus că proiectul a avut ca scop îmbunătățirea calității vieții vârstnicilor și a persoanelor cu dizabilități, care depind de grija altora.

Alexandra Piatac, una dintre beneficiarii de echipamente, a mulțumit pentru suportul acordat. Femeia a spus că este foarte dificil să-ți accepți dizabilitatea, mai ales dacă este una obținută, și sprijinul celor din jur este foarte important.

Ambasadorul ceh la Chisinau Zdeněk Krejčí a dat asigurări că asemenea donații vor mai veni în Republica Moldova din partea Republicii Cehiei.

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________

15 October 2018

Durerile de spate - terapii alternative

Durerile de spate sunt principala cauza care limiteaza libertatea de miscare a persoanelor cu varsta mai mica de 45 de ani. Potrivit statisticilor, 3 din 4 persoane manifesta dureri de spate, la un moment dat, pe parcursul vietii lor. Printre metodele de tratament se regasesc: medicatia, autoingrijirea dar si interventia chirurgicala

In tratarea durerilor de spate isi aduc contribuitia si terapiile alternative. Desi nu reprezinta un tratament curativ, terapiile alternative sunt utile pentru controlul si ameliorarea durerii. Institutiile medicale aproba utilizarea terapiilor alternative in cazul pacientilor a caror stare de sanatate nu se imbunatateste prin autoingrijire sau prin administrarea de calmante usoare. 

Manipularea spinala

Tehnica de manipulare spinala (a vertebrelor) presupune aplicarea unei forte controlate la nivelul articulatiilor coloanei vertebrale, in scopul repozitionarii vertebrelor. Presiunea asupra coloanei se exercita de catre specialist cu mainile sau cu dispozitive speciale.
Manevrele sunt realizate de chiropracticieni, specialisti in fizioterapie, osteopatii si specialisti in medicina conventionala. Practica a demonstrat ca manipularea spinala poate conduce la o ameliorare usoara spre moderata a durerii de spate. Aceasta ameliorare poate dura de la trei luni pana la un an.

Acupunctura

Studiile clinice au demonstrat ca, in prezent, acupunctura reala si cea simulata au avut rezultate la fel de bune (iar impreuna au fost mai eficiente) ca tratamentele conventionale pentru calmarea durerilor cronice de spate. Se fac in continuare cercetari pentru a se descoperi de ce acupunctura reala si acupunctura placebo au efect similar in alinarea durerilor lombare.

Osteopatia

Osteopatia este o metoda de tratament in care practicienii actioneaza manual la nivelul muschilor si articulatiilor in scopul tratarii disfunctiilor si restabilirii mobilitatii si functionalitatii lor. Tehnicile pot include manipularea coloanei vertebrale, intinderi, presiune usoara si rezistenta. Potrivit studiilor aceasta terapie reduce semnificativ durerile lombare. Efectele pozitive pot dura cel putin trei luni. 
Pentru a determina care este modul de functionate al acestui tratament si daca efectele pot fi resimtite pe termen lung sunt necesare realizarea de studii suplimentare.

Terapia cognitiv-comportamentala

Acest tip de terapie instruieste pacientul cum sa gandeasca si sa actioneze ca raspuns la durere. Scopul este de a invata sa faca fata mai bine durerii, sa gandeasca pozitiv, dar si sa depisteze si sa inlature sentimentele si comportamentele negative care pot bloca recuperarea. 

Metode de adaptare la durere, cum ar fi tehnicile de relaxare, pot imbunatatii tonusul muscular si pot distrage atentia de la durere. Cercetarile pe grupuri mici de voluntari arata ca terapia cognitiv comportamentala poate fi eficienta in ameliorarea durerii lombare cronice. Efectele acesteia cresc atunci cand este asociata cu alte tipuri de terapii care sa abordeze aspectele fizice ale durerii.

Realizarea de exercitii fizice in scopuri terapeutice este de real ajutor in cazul durerilor cronice de spate, reducand si riscul restabilirii durerii. Medicul va poate consilia cu privire la exercitiile specifice, care vizeaza consolidarea anumitor grupe de muschi care sustin coloana vertebrala. De asemenea, exercitiile fizice de aerobicstretching pot reduce rigiditatea in scopul imbunatatirii capacitatii de miscare si diminuarii durerii lombare.

Masajul terapeutic

Scopul masajului terapeutic este eficient pentru reducerea inflamatiei, pentru a relaxa musculatura si pentru a imbunatatii circulatia locala. Cercetarile au demonstrat ca masajul poate diminua durerea, depresiaanxietatea, dar poate imbunatatii si calitatea somnului. Tehnicile de masaj suedez, bazate pe un masaj profund asupra unor puncte tinta, au cel mai mare succes in diminuarea durerilor lombare.

Managementul interdisciplinar

Managementul interdisciplinar al durerii cronice combina toate aceste metode. Acesta are rolul de a controla si gestiona rezistenta la durere printr-o combinatie de:

- exercitii fizice;
- educatie privind riscurile si alternativele;
psihoterapie, inclusiv invatarea unor tipuri de relaxare;
- consiliere profesionala in scopul reluarii vietii profesionale.

Potrivit studiilor recente, managementul interdisciplinar al durerii cronice poate fi la fel de eficient ca si o interventie chirurgicala asupra coloanei vertebrale in tratarea multor tipuri de dureri lombare.
Discutati cu medicul dvs. atunci cand doriti sa abordati tratamente alternative pentru durerile de spate. De asemenea, recomandabil ar fi sa solicitati doar ajutorul specialistilor cu experienta practica, astfel si rezultate favorabile in ameliorarea durerilor lombare vor aparea mai repede.

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________

01 October 2018

Ziua Internaţională a Persoanelor în Etate

Ziua internațională a persoanelor vârstnice este marcată în fiecare an în data de 1 octombrie pentru promovarea drepturilor persoanelor de vârsta a treia, prin încurajarea de a participa activ la viața economică, politică, socială și culturală, dar și pentru promovarea unei imagini pozitive a îmbătrânirii, lipsită de discriminare, prin incluziune socială.

Sărbătoarea vârstnicilor a fost instituită în 1990 de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Printr-o serie de rezoluții ulterioare, Adunarea Generală a ONU și Consiliul Economic și Social au cerut guvernelor statelor membre ONU să elaboreze cu prioritate programe vizând sprijinirea persoanelor de vârsta a treia. În acest sens, în cadrul guvernelor statelor lumii au fost înființate departamente specializate pe acest gen de probleme.

Potrivit ONU, la nivel mondial, populația de peste 60 de ani este estimată să ajungă la 1,4 miliarde în 2030. La nivel european, speranța de viață atinge, în 2050, valoarea medie de 81 de ani la femei și 75 de ani la bărbați.

Asociația HOMECARE vine în ajutorarea celor aflați în nevoi și greutăți prin participarea activă în sprijinirea persoanelor vârstnice prin centrele medico-sociale și campaniile de lobby si advocacy pentru sustinerea drepturilor lor.  

În Republic Moldova, în cadrul centrelor medico-sociale create de Asociatia HOMECARE în parteneriat cu Caritas Czech Republic si finantate de Guvernul Cehiei și Kerk in Actie, anual, peste 3000 bolnavi și vârstnici primesc îngrijiri paliative, îngrijiri integrate la domiciliu, îngrijiri medico-sociale în centrele de zi .

Uniunea Europeană în ansamblu se confruntă cu o îmbătrânire a populației. Potrivit unui studiu demografic publicat în anul 2015, de Oficiului European de Statistică (Eurostat), până în anul 2080, aproape 30% din cetățenii Uniunii Europene vor avea vârsta de 65 de ani sau peste.

Această predicție statistică vine după o alta din 2013, potrivit căreia, pentru prima dată în istoria omenirii se estima că, în 2050, numărul persoanelor peste 60 de ani va fi mai mare, la nivel mondial, decât numărul copiilor.

Acest fenomen al îmbătrânirii populației implică necesitatea acordării unei atenții sporite nevoilor speciale și problemelor cu care se confruntă persoanelor în vârstă, în special în privința riscului sărăciei și excluziunii sociale.